Frustrarea este un sentiment pe care toți îl trăim la un moment dat în viață si poate fi declansat de o gamă largă de situații, de la esecuri minore pană la dezamagiri majore.
Chiar daca sentimentele de frustrare sunt des intalnite in randul oamenilor, lăsate necontrolate sau neglijate, acestea pot deveni coplesitoare afectandu-ne starea generală de bine.
Frustrarea poate fi inteleasa si gestionata mai eficent prin intelegerea diferitelor tipuri si cauze care influenteaza aparitia acestei stari.
In acest articol vom vorbi despre 5 tipuri de frustrari, despre posibilele lor cauze cat si despre anumite sfaturi prin care ne vom putea tine sub control frustrarea.
Ⅰ. Frustrarea situațională
Este o experiență umană comună și normală, care este adesea cauzată de obstacole sau eșecuri neașteptate. Exemple de frustrare situațională:
- A fi blocat în trafic în drumul catre o întâlnire importantă;
- Ti se spune că un termen limită al unui proiect a fost mutat în mod neașteptat;
- Probleme tehnice ale masinii în drumul catre destinatia de vacanta;
- Realizezi ca ai lăsat încărcătorul telefonului acasă si bateria telefonului este aproape descărcată.
Acestea sunt doar cateva exemple de intamplari neasteptate/neplanificate care iti pot aduce stari de frustrare.
Cum să identifici și să gestionezi frustrarea situațională
Identificați sursa frustrării:
Primul pas în gestionarea frustrării situaționale este identificarea situației sau circumstanțelor specifice care cauzează frustrarea. Odată ce înțelegeți clar ceea ce cauzează frustrarea, va fi mai ușor să veniți cu un plan pentru a o aborda.
Fă un pas înapoi:
Atunci când va simțiți frustrați, poate fi ușor să reacționați pe moment iar decizia luata sa nu fie una tocmai inteleapta.
Incercați să faceți un pas înapoi și acordați-vă un moment pentru a vă calma. Acest lucru vă va ajuta să gândiți mai clar cum să abordați situația intr-un mod rational.
Analizeaza problema: după ce ați identificat sursa frustrării și ati reusit sa va calmati, gânditi-va la posibile soluții pentru rezolvarea eficenta a problemei.
Luați în considerare toate opțiunile, oricât de mici sau aparent nesemnificative ar parea.
Acționați:
După analizarea problemei si gasirea catorva solutii, alegeti-o pe cea care care pare mai plauzibila. Chiar dacă nu poți rezolva complet situația, acțiunea te poate ajuta să te simți în control și să reduci nivelul de frustrare pe care îl simți.
Învață din experiență:
După ce situația a fost rezolvată partial sau chiar in totalitate, fă-ți timp pentru a reflecta la ceea ce s-a întâmplat și la ceea ce ai învățat din aceasta experiență. Acest lucru te poate ajuta să fi mai bine pregătit pentru situații similare în viitor.
Frustrarea situațională este o parte normală a vieții și este important să ne amintim că este adesea temporară și poate fi rezolvată printr-un management adecvat.
Urmând acești pași, poți contribui la reducerea nivelului de frustrare pe care îl simți și la recâștigarea sentimentului de control asupra situației.
Ⅱ. Frustrarea cronică
Este un tip de frustrare care este persistentă și de lungă durată. Spre deosebire de frustrarea situațională, care este de obicei cauzată de situații sau circumstanțe specifice, frustrarea cronică este adesea rezultatul unor probleme în curs sau a unor nevoi inca nesatisfăcute.
Exemple de frustrare cronică:
- Te simți blocat într-un loc de munca, fara motivatie, fără oportunități de avansare;
- Sentimentul de neimplinire intr-o relatie;
- O stare de sanatate precara;
- Lipsa unei anumite sigurante din punct de vedere sentimenta, financiar etc.
Acestea sunt cateva exemple care pot influenta aparitie starilor de frustrare cronica din pricina faptului ca nu sunt foarte usor de rezolvat.
Cum să identifici și să gestionezi frustrarea cronică
Identificați sursa frustrării:
Primul pas în gestionarea frustrării cronice este identificarea problemei specifice sau a nevoii nesatisfăcute care cauzează aceasta frustrarea. Parerea unui grup apropiat de oameni sau chiar a unui terapeut poate fi utila pentru identificarea cauzei.
Faceți un plan:
După ce ați identificat sursa frustrării, faceți un plan pentru a o aborda in mod eficent. Acest lucru poate implica stabilirea anumitor obiective realiste, parcurgerea unor pasi mici dar constanti catre rezolvarea problemei sau găsirea modalităților de a face față nevoii nesatisfăcute.
Căutați sprijin:
Frustrarea cronică poate fi copleșitoare și poate fi util să căutați sprijin de la prieteni, familie sau un chiar la un terapeut. A vorbi despre sentimentele și preocupările tale cu cineva care iti poate oferi o perspectivă exterioară poate fi un atu valoros în gestionarea frustrării cronice.
Auto-îngrijirea:
Frustrarea cronică poate fi epuizantă, atât din punct de vedere emoțional, cât și fizic. Este important să acordați prioritate activităților de îngrijire personală, cum ar fi exercițiile fizice, alimentația sănătoasă și somnul suficient pentru a vă ajuta să vă mențineți bunăstarea generală.
Frustrarea cronică poate fi o problemă dificilă și complexă de tratat, dar cu abordarea și sprijinul potrivit, este posibil să o gestionezi intr-un mod eficent.
Urmând acești pași, puteți începe să faceți progrese către rezolvarea problemei sau găsirea unor modalități de a face față nevoii nesatisfăcute care cauzează frustrarea cronică.
Ⅲ. Frustrarea autoimpusă
Este un rezultat al așteptărilor nerealiste sau al limitărilor autoimpuse. Frustrarea autoimpusă este un tip de frustrare care este creat de propriile noastre gânduri, acțiuni sau comportamente.
Exemple de frustrare autoimpusă:
- Amânarea unui proiect urmata de senzația de stres și sufocare atunci când se apropie termenul limită;
- Având o mentalitate rigidă de „totul sau nimic”;
- Ne comparăm în mod constant cu ceilalți și ne simțim inferiori;
- Să fim excesiv de critici cu noi înșine și să nu ne acordăm credit pentru realizările obtinute.
Acestea sunt cateva exemple de situații în care propriile noastre gânduri, acțiuni sau comportamente provoacă frustrare.
Cum să identifici și să gestionezi frustrarea autoimpusă
Identificați sursa frustrării:
Primul pas în gestionarea frustrării autoimpuse este identificarea gândurilor, acțiunilor sau comportamentelor specifice care cauzează frustrarea.
Provocați-vă gândurile:
Frustrarea autoimpusă vine adesea din gânduri negative sau nerealiste. Provocați aceste gânduri punând la îndoială validitatea lor și luând în considerare perspective alternative. Nu dezvoltati gandurile negative, lasati-le sa vina si sa plece.
Stabiliți obiective realiste:
Asigurați-vă că obiectivele voastre sunt realiste și realizabile. Acest lucru vă poate ajuta să evitați sentimentele de frustrare atunci când lucrurile nu merg conform planului.
Autocompasiunea:
Fiți bun și plin de compasiune cu voi înșivă. În loc să te critici, încearcă să te concentrezi asupra punctelor forte și realizărilor tale. Gaseste un echilibru intre realizari si esecuri.
Frustrarea autoimpusă poate fi rezultatul așteptărilor nerealiste și al modelelor de gândire negative. Cu toate acestea, cu abordarea și sprijinul potrivit, este posibil să o gestionăm.
Ⅳ. Frustrarea interpersonală
Este un tip de frustrare care apare din interacțiuni sau relații cu alte persoane. Poate fi cauzată de lipsa comunicarii, diferențe de valori, obiective sau conflicte.
Exemple de frustrare interpersonală:
- Te simți ignorat sau neauzit într-o conversație;
- A avea contradictii cu un partener sau un membru al familiei;
- Senzație de disconfort sau supărare in ceea ce priveste comportamentul unui prieten.
Cum să identifici și să gestionezi frustrarea interpersonală
Comunicați eficient:
Frustrarea interpersonală apare adesea din lipsa unei comunicări eficiente. Asigurați-vă că vă exprimați nevoile și sentimentele în mod clar și ascultați activ perspectiva celeilalte persoane.
Stabiliți limite:
Este important să stabiliți limite în relații. Dacă comportamentul unei persoane provoacă frustrare, nu ezita sa ii spui ceea ce te deranjeaza si daca problema persista, indeparteaza-te.
Exersează empatia:
Încearcă să te pui în locul celuilalt și să înțelegi si punctul lui de vedere. Acest lucru poate ajuta la reducerea sentimentelor de frustrare și la creșterea înțelegerii.
Urmând acești pași, poți începe să faci progrese către rezolvarea problemei și îmbunătățirea relațiilor cu ceilalți.
Ⅴ. Frustrarea socială
Poate fi cauzată de nedreptăți, discriminare sau lipsa accesului la anumite resurse sau oportunități.
Exemple de frustrare socială
- Te simți furios și neajutorat în legătură cu problemele politice, sociale;
- Te simți supărat din cauza problemelor actuale ale sărăciei, șomajului in societate;
- Te simti indignat de nivelul ridicat de rasism.
Cum să identifici și să gestionezi frustrarea socială
Identificați sursa frustrării:
Primul pas în gestionarea frustrării sociale este identificarea problemei sociale specifice care cauzează frustrarea.
Informați-vă:
Rămâneți informat cu privire la problema care provoacă frustrare. Citiți articole, cărți și vizionați documentare pentru a afla mai multe despre problemă și soluțiile potențiale.
Implicați-vă:
Găsiți modalități de a vă implica în rezolvarea problemei. Aceasta ar putea include aderarea la o mișcare socială sau voluntariatul într-o organizație care lupta pentru indepartarea respectivei cauze.
Concluzie: Frustrarea – 5 Tipuri, Cauze și Soluții
În concluzie, frustrarea este destul de des intalnita in randul societatii si se poate manifesta prin mai multe forme. Înțelegerea diferitelor tipuri de frustrare și modul de identificare a acestora vă poate ajuta să gestionați și să depășiți mai bine frustrarea pe care o experimentați.
Fie că este vorba de frustrare situațională, cronică, autoimpusă, interpersonală sau socială, făcându-ți timp pentru a identifica sursa frustrării, utilizând tehnicile și strategiile potrivite, poți începe să preiei controlul și să găsești modalități de reducere și gestionare eficente.
